Vizită în weekend la Turda

Eminența Sa, Cardinalul Francesco Monterisi şi Rectorul Academiei Internaționale Mauriziana, Baronul Fabrizio Melchi, au vizitat zillele trecute Turda. Primarul Turzii, Cristian Matei, a anunțat vineri pe pagina sa de facebook că:

Astăzi am primit o vizită cu adevărat specială.

Eminența Sa, Cardinalul Francesco Monterisi şi Rectorul Academiei Internaționale Mauriziana, Baronul Fabrizio Melchi, au fost prezenți în oraşul nostru.

Este pentru prima dată când la Turda soseşte un înalt demnitar al Bisericii Catolice.

Pentru prima dată în mandatul domniei sale, probabil. Cu siguranță în trecut Turda a mai fost vizitată de înalți demnitari catolici, iar iezuiții (cel mai important ordin catolic) au trecut și ei prin oraș, mai ales că au deschis primele școli din Cluj.

Cu prilejul aceleiași vizite, primarul din Turda a participat duminică la deschiderea Academiei Internaționale Mauriziana în România şi la investirea Pro Rectorului Academiei Cavaler Camillo Torta şi a Consiliului Academic. Academia Mauriziana funcționează în cadrul Fundației Mauriziana din Pescocostanzo (Provincia LˈAquila), care se bucură până astăzi de înalta protecție a Președinției Republicii Italiene și a Sfântului Scaun.

Despre acest eveniment au oferit detalii, la Episcopia Greco-Catolică de pe strada Moților, arhipreotul emerit al Bazilicii Papale San Paolo Fuori le Mura din Roma și episcopul eparhial de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu. Cu această ocazie, cardinalul Francesco Monterisi s-a rugat și la căpătâiul Doinei Cornea.

Trupul neînsuflețit al doamnei Cornea a fost depus duminică după-amiază în aula Aula „Cardinal Iuliu Hossu” din Catedrala greco-catolică în construcție din Piața Cipariu, dedicată Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea. Academia Internațională Mauriziana este o asociație cu caracter cultural, care se ocupă cu cercetarea istorică, religioasă și cu recuperarea și punerea în valoare a tradițiilor cavalerești și militare.

 

Turism pe sare, fără Zoo

Dacă vrei turiști într-un oraș trebuie să ai unde să-i plimbi. Salina este un obiectiv performant, dar este păcat că turiștii vin aici doar să tranziteze Turda, în loc să fie dirijați și spre alte obiective care existau în oraș. Atâta doar că singura grădină zoologică din județ este închisă de mai bine de șapte ani. Inaugurată încă din 1953, aceasta a funcționat până în 2008, când cel mai atractiv obiectiv al orașului s-a închis „temporar” pentru a intra în modernizare.

„Proiectul, pentru care s-a obținut o finanțare guvernamentală, era unul unic în România și urma să fie totodată unul dintre cele mai atractive obiective de acest gen din Europa. Între timp companiile care au câștigat licitația de reconstrucție a grădinii zoologică din Turda, au intrat în insolvență, iar ulterior în faliment.  De aproape cinci ani Primăria Turda se judecă în instanțe cu reprezentanții societăților obligate contractual să finalizeze lucrările.

Societatea Benzot Har, care a câștigat inițial licitația de reconstrucție a grădinii zoologice din Turda, a dat faliment. O altă companie, Romabelt, asociată cu cea amintită anterior, era obligată contractual să preia lucrările începute, dar, din 2013 se judecă cu primăria Turda pentru lipsa din gestiune a unor materiale, pe care Zoo Turda și primăria le-au solicitat celor două societăți în momentul sistării lucrărilor.

Astfel, singura grădină zoologică în care urma să fie amenajată o savană, în care antilope, zebre, sau girafe urmau să coabiteze laolaltă, exact ca în habitatul lor natural, există doar pe hârtie, iar turiștii atrași de astfel de obiective sunt nevoiți să-și îndrepte atenția către grădinile zoologice din Oradea sau Târgu Mureș. Conform proiectului aprobat spre finanțare printr-o hotărâre de guvern care datează încă din 2007, grădina zoologică din Turda ar fi trebuit să fie reamenajată ca nouă.

Aceasta a fost extinsă, atâta vreme cât s-au efectuat lucrări, de la 3 hectare, la 5, 3 hectare, cu posibilități de extindere în continuare. Mate Csaba, directorul Zoo Turda, declară că „nu am abandonat această idee, ba chiar s-a semnat prelungirea contractului de finanțare cu Ministerul Mediului, doar că este un proces lung. În plus, acum trebuie actualizate niște studii. Mai apoi, când se va finaliza procesul dintre Primărie și societatea constructoare vom merge mai departe și sper ca într-o zi să și finalizăm ceea ce am început”.

Investiția, în valoare de aproximativ 9 milioane de lei, și-ar fi meritat banii cheltuiți. La finalul lucrărilor, oricând se va întâmpla acest lucru, Zoo Turda va reprezenta un proiect unic în România, dar și unul dintre cele mai atractive obiective din această parte a Europei. După cum explică Mate Csaba:

Animalele pe care vrem să le aducem și proiectul așa cum l-am gândit este ceva ce nu se mai găsește în România. Vrem să amenajăm o mini savană în care să ținem laolaltă girafe, antilope, struți, zebre. Vom avea și rinoceri, dar asta este doar o parte a colecției de animale pe care vrem să o aducem la Turda. Cealaltă parte a colecției va fi din speciile autohtone, tot ce ține de speciile autohtone. O să avem o casă exotică unde oamenii vor admira diverse specii de păsări, maimuțe mici etc, și o să mai avem și un acvariu.

Directorul Zoo Turda nu a ignorant nici scopul educațional pe care îl reprezintă o grădină zoologică: „în fapt o grădină zoo are ca și scop declarat conservarea și educația. Dacă vrem să facem pentru zona noastră educație, nu o să ne apucăm să le vorbim copiilor cum să salvăm specii în Sahara. Ne interesează în primul rând să cunoască fauna locală și de aceea aducem animale din speciile autohtone, despre care oamenii să afle cât mai multe lucruri. Spre exemplu, elevii trebuie să știe ce mănâncă, sau cum se comportă animalele pe care le pot întâlni într-o excursie. Noi am inclus și partea educațională în proiectul noii grădini zoologice din Turda”.

Citiți restul articolului aici. Foto: Dan Bodea, TransilvaniaReporter.ro

De ce să (nu) te muți în Turda

Dacă nu ești IT-ist, o chirie decentă găsești mai degrabă în Făgăraș sau alte orașe de rang II. Pentru un chiriaș, de exemplu, o soluție accesibilă ar fi mai degrabă Turda, decât Clujul – asta dacă vrei să economisești și să strângi bani de avans, ca să-ți depășești condiția aceasta.

Ce avantaje are Turda? Nod de autostradă; ai la 30 de minute Clujul, la o oră Alba Iulia. Clujul are aeroport, la Alba ai ce vizita, poți face o partidă de golf la Pianu sau la Ciugud. Tot două terenuri de golf găsești și în Cluj. În plus, atât chiriile cât și prețurile apartamentelor sunt mai mici.

Există și un teatru local, care poartă numele regretatului regizor Aureliu Manea, pentru amatorii de divertisment cultural. Orășelul începe să arate aranjat, pe pietonală apar cafenele și baruri mai răsărite. Și, cel puțin atâta vreme cât Clujul va mai fi un oraș-magnet, Turda ar putea profita și ea de „magnetismul” marelui Oraș de pe Someșul Mic (sic!).

Bineînțeles că sunt și dezavantaje: locurile de muncă sunt mai puține și mai prost plătite, iar orașul stă la marginea unei halde rămase de pe urma fostului Combinat chimic, care a poluat orașul ani de zile. Mai multe despre dinamica orașelor din Ardeal, în articolul de aici.

Podul de peste Arieș

 

Podul de pe DN 1 peste râul Arieş de la km 444+840 din Turda este într-o gravă stare de degradare şi prezintă pericol pentru circulația din zonă. Situația a fost semnalată printr-o interpelare parlamentară, de către deputatul PSD Cluj Cristina Burciu, care s-a adresat viceprim-ministrului Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, şi ministrului Transporturilor, Felix Stroe, solicitându-le să urgenteze transferul său în administrarea Ministerului Transporturilor.

Vă supun atenţiei solicitarea U.A.T. Municipiul Turda de a promova o Hotărâre de Guvern privind preluarea în administrarea Ministerului Transporturilor a podului peste râul Arieş situat pe Drumul Naţional DN 1, aflat la km 444+840.

Acesta este într-o situaţie cu totul specială, fiind într-un iminent pericol privind siguranţa traficului, fapt confirmat de documentele emise în acest sens de către Inspectoratul Judeţean în Construcţii Cluj. Potrivit procesului verbal de control al acestei instituţii

…podul prezintă degradări majore la elementele principale de rezistenţă ale structurii, menţionate şi în expertiza tehnică nr.82/2016. Totodată, s-au constatat degradări şi deplasări a grinzilor marginale pe deschiderile 2,3, 4, fapt care adus Ia apariţia unei crăpături de 10 cm între cale şi trotuar pe cele 3 deschideri, punând în pericol siguranţa circulaţiei, degradări la elementele de rezistenţă care susţin calea podului (culei de beton exfoliat, pile cu beton erodat şi reducere a secţiunii armăturilor datorate ruginei, etc.)

Recomandările specialiştilor au fost ca lucrările de consolidare să fie efectuate în regim de urgenţă, a apreciat parlamentarul social democrat, în demersul adresat celor doi miniştri. Cristina Burciu a mai amintit că bugetul local al municipiului Turda nu poate suporta suma exorbitantă necesară lucrărilor de reabilitare a podului peste râul Arieş, estimată la peste 4.000.000 lei.

În finalul documentului, Cristina Burciu a cerut celor doi miniştri urgentarea semnării Hotărârii de Guvern privind preluarea podului peste râul Arieş situat pe drumul naţional DN 1, din administrarea Consiliului Local al Municipiului Turda, judeţul Cluj, în administrarea Ministerului Transporturilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Salina Turda, performera ultimilor ani

Dacă s-a remarcat Turda cu ceva în ultimii ani, este meritul celor de la Salină, pentru amenajarea celor câteva săli disponibile în urma forajelor de milenii – puse azi la dispoziția turiștilor. Un alt important obiectiv turistic, Grădina Zoologică – altădată cel mai mare atracție a orașului – a intrat în modernizare din 2008 și… încă nu a ieșit!

Chiar și acum în ultimele zile din an, sute de oameni au venit la Salina Turzii. Cei mai mulți sunt turiști străini veniți din toate colțurile lumii să petreacă sărbătorile de iarnă în țara noastră, după cum anunță într-un interviu dat postului teritorial Cluj al TVR directoarea societății Salina Turda SA, d-na Simona Baciu:

Conform datelor oficiale, anul 2017 a adus peste 610.000 turiști în Salina Turda, dintre care statisticile arată că peste 35% sunt din străinătate.

Salina Turda SA a obținut locurile 1 și 2 pentru performanțele economice în Topul Național al firmelor, la categoria sa, în 2016 și în 2017. În anul 2016, societatea a avut o cifră de afaceri de 14.574.427 lei și un profit de 5.294.829 lei.

Conform legii, jumătate din bani au fost vărsați la bugetul local, pentru a fi utilizați pentru dezvoltare și investiții. În altă ordine de idei, azi este termenul de finalizare al lucrărilor de la Parcul Zoologic. Dacă acestea nu vor fi recepționate, Municipiul Turda trebuie să returneze sumele primite de la Minister.

Asta dacă nu cumva se obține o „fazare”, că tot este o expresie la modă! La polul opus, gunoaiele și noroiul sufoca orașul din vecinătatea Clujului.

 

Turistă de talk-show la Turda

Profesoara de matematică Monica Tatoiu, ajunsă după Revoluție în funcția de CEO al Oriflame și trimisă la studii de management financiar la IFL, Stockholm School of Economics a petrecut un sejur în județul Cluj.

tatoiuTurista de lux a ajuns pe malurile Someșului venind prin defileul Jiului, unde s-a oprit pe la mănăstirea Lainici. Nu s-a putut abține să nu arunce pe facebook câteva remarci acide despre centrul Clujului, unde a remarcat contrastul între luxul „ostentativ” din centru și sărăcia gangurilor „murdare și nerecondiționate”. tato4Tot la Cluj a remarcat că „s-au oprit corbii de la Viena, în vreme ce la București ne mulțumim cu cioara griva”. În schimb, se pare că Turda i-a plăcut mai mult, notând despre Cheile Turzii că a găsit aici „o zonă superbă pentru alpinism, așa ca în tinerețe”, chit că „acum a rămas contemplarea naturii” iar despre Salina Turda, că ar fi:

Un minunat exemplu de ce se poate face în Romania de o administrație locală condusă cu responsabilitate și competențe. Singurul inconvenient, numele mitocanilor pe toate scândurile și chiar în sarea de pe pereți. Acești iresponsabili au drept de vot.

Cât despre Cluj, discuțiile cu comentatorii de pe pagina sa de facebook au ajuns la alte teme. Majoritatea au cam sărit în sus, atinși în orgoliu, însă au apărut și afirmații radicale cum este cea a lui Adrian Ioan Ferenț, care afirmă:

Clujul este cel mai corupt oraș din Romania. În ultimii 25 de ani nici un profesor de la UMF Iuliu Hațieganu nu a făcut închisoare pentru malpraxis sau șpagă. Incredibil! Nici un milionar nu este în închisoare, totul este condus de foștii țărani securiști, iar neamurile lor fura în Primărie, Prefectura, Universități… țăranii ăștia transformă Clujul în sat!

Dar cum madam Tatoiu are păreri despre orișice, să-l lăsăm ultimul cuvânt:

Am tot analizat care sunt cauzele blocajului din Cluj comparativ cu blocajele din București, Timișoara și Constanta. Spre deosebire de Regat, Ardealul și Banatul au avut cadastru. E mult mai dificil să subtilizezi proprietăți. La Timișoara jaful a fost posibil cu ajutorul instituțiilor.

tato2La Cluj ar trebui sa fie clar care sunt proprietarii clădirilor abandonate și distruse și după modelul occidental, prin taxe și impozite, să fie obligați să reabiliteze sau să vândă. La București și Constanța și e haos. Nu există cadastru. În privința comerțului non-alimentar se poate rezolva la fel: mecanisme fiscale.

Calea Victoriei la București are probleme similare. Doar că de la PSD nu te aștepți să fie occidentali. Bucureștiul e un exemplu negativ de administrație publică. De la Ardeal am mai multe așteptări. Dacă nu aici, atunci unde?

Timișoara are bubele asistaților social din Germania, Aradul e prea aproape (de ea) pentru a-și dezvolta o identitate. Satu-Mare din cauza sărăciei post privatizare depinde de o locomotivă regională. Clujul are OBLIGAȚIA să fie acea locomotivă spre emancipare în fond nu doar în formă. Mai ales în următorii ani cruciali pentru națiunea noastră „mândră”.

 

Parc logistic Turda

CTP este cel mai mare dezvoltator şi administrator de spaţii logistice şi industriale de clasa A din România,  cu 650.000 m² suprafaţă închiriabilă situată în zece oraşe: Arad, Bucureşti, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Piteşti, Salonta, Sibiu, Timişoara și Turda.

În dorința de a rămâne proprietarul cu cel mai mare portofoliu de spaţii industriale şi logistice din România, CTP îşi consolidează continuu poziţia prin achiziţii şi investiţii consistente. Recent, a achiziţionat in vestul ţării două parcuri logistice în orasele Ineu şi Salonta, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 37.000 m², şi a demarat lucrările la extinderea cu 32.000 m² a CT Park Timişoara, cu o investiţie de peste 13 milioane €.

În următoarea perioadă, planurile de dezvoltare ale CTP în vestul ţării vizează oraşele Turda şi Deva. În Turda CTP deține depozite închiriabile în suprafață de 152.608 m ridicate pe un teren de 30 de hectare aflat în apropierea sensului giratoriu de lângă nodul de autostradă. Ana Dumitrache, country head al CTP România, a declarat că:

Primim din ce în ce mai multe solicitări din zona Clujului, care atrage în ultimii ani investitori de calibru din domenii ca: IT, automotive, FMCG, industria textilă, tehnologie. Este al treilea oraş ca mărime din România (sic!) şi unul dintre cele mai bine dezvoltate din punct de vedere economic, ceea ce generează o nevoie tot mai accentuată de noi spaţii de depozitare şi producţie. Investiţiile recente, îmbunătăţirile semnificative aduse infrastructurii şi apropierea de graniţa vestică sunt toate atuuri care ne determină să plasăm Clujul sus în topul strategiei noastre de dezvoltare pe termen lung în România.

În paralel cu construcţia noului CTPark Cluj II, CTP continuă dezvoltarea primul parc logistic din zonă aflat în portofoliul său. Compania investeşte circa 4,5 milioane de euro în extinderea cu 10.500 m² a CTPark Cluj I, aflat în Apahida, la 13 km de centrul oraşului Cluj-Napoca şi în apropierea aeroportului. Clădirea va fi finalizată în noiembrie 2017 şi este destinată clientului strategic al CTPark Cluj I, retailerul Profi.

În imagine: parcul CTP din Ineu (județul Arad), preluat de la un grup slovac.

Grădina Zoologică

Grădina Zoologică, altădată cel mai atractiv obiectiv al orașului, a intrat în modernizare în 2008, reamintește turda.info într-o anchetă dedicată acestui subiect. Turda are două avantaje turistice față de Cluj: este vorba de Salină și de Grădina Zoologică. Vechiul primarul Tudor Ștefănie a semnat Convenţia nr.  3471 AK/15.10.2008 privind Finanţarea şi implementarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, încheiată între Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Turda.

Atunci a început istoria unui jaf din bani publici, pentru care DNA a demarat o anchetă. Curtea de Conturi a semnalat că au fost achitate anticipat firmei constructoare a Parcului Zoologic 18,9 miliarde de lei vechi ilegal, înainte de recepția lucrărilor. Fostul primar Tudor Ștefănie nu a semnat el actele prin care s-au virat banii către societatea Benzot Har care și-a anunțat, aproape imediat, falimentul.

Abia instalat în Primăria Turda, noul primar Cristian Matei declara că Grădina Zoologică este un proiect important ce nu ar trebui să rămână doar pe hârtie, arătându-se hotărât să deblocheze situaţia prin căutarea soluţiilor legale pentru reluarea lucrărilor de amenajare. Dar, lovindu-se de îndărătnicia noului constructor, Primăria a decis, împreună cu Consiliul local, să se adreseze instanței de judecată.

Pentru a beneficia de serviciile unei case de avocatură care să lupte de la egal la egal cu avocații celor de la Romabelt, Consiliul local Turd a aprobat, prin HCL nr. 145 din 27 aprilie 2017, achiziționarea de servicii de consultanță și reprezentare în acest proces. Pe 20 iulie 2017, Consiliul local adoptă HCL nr. 265 prin care

Aprobă achiziționarea de servicii de consultanță și reprezentare a intereselor Municipiului Turda reprezentat prin Primar în vederea continuării demersurilor de recuperare a sumelor de bani achitate de către Municipiul Turda către Romabelt Import Export SRL în cadrul proiectului ”Extindere și reamenajare Parc Zoologic și Agrement Turda”.

Ajunși aici, cei din administrația locală condusă de Cristian Matei nu au altă posibilitate decât să solicite la Ministerul Mediului aprobarea fazării proiectului. Asta pentru că termenul până la care s-a aprobat prelungirea datei de finalizare a lucrărilor de la Parcul Zoologic este 31 decembrie 2017. Dacă lucrările nu sunt finalizate, Municipiul Turda va trebui să returneze sumele primite de la Minister, sume care nu sunt deloc mici și care au fost transmise mai departe constructorilor ce au „căpușat” proiectul în toată această perioadă de 9 ani.

Citiți ancheta completă pe turda.info

 

Naomi Estera scapă de dosar…

…nu și de gura presei. O tânără în vârstă de 30 de ani, mutată după divorțul de sălăjanul Istvan Robert Kanalas în județul Cluj de vreo cinci ani, a fost la începutul acestui an vedeta unui viral mediatic. Aflat în fața sediului DNA, Alin Golban, reporter al sitului online clujust.ro, a surprins-o pe Naomi Estera Astalâș pe Calea Dorobanților, în fața Tribunalului Cluj, în timp ce era acostată de un polițist.

n0Reporterul Clujust, care aștepta sosirea la DNA a primarului din Baia Mare, își pornește telefonul și înregistrează incidentul. Tânăra turdeancă (sau în orice caz de aproape, din Câmpia Turzii, dar în DEX nu există câmpiancă) lăsase autoturismul Mercedes cu butonul de avarie pornit, în fața unei alte mașini (de la o firma de curierat) cât timp intrase la Procuratură să-și rezolve o problemă judiciară.

Observând o discuție între șoferiță și polițistul de la circulație, l-a întrebat pe acesta ceva, după care, neprimind răspuns, reporterul a mers până la geamul mașinii unde a abordat-o pe șoferița amendată cu 375 de lei, întrebând-o cui a vrut să dea telefon. Imprudentă, aceasta a deschis geamul mașinii și s-a luat în gură cu el:

Cere-i problema ta? Am vrut să o sun pe mama!

După această replică a „vedetei”, reporterul a mers pe fir, descoperind că femeia era cercetata penal pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat. Anul trecut, ea fost surprinsă de un agent de la Poliția rutieră din Cluj-Napoca în timp ce conducea autoturismul marca Mercedes CLA 250 cu plăcuțe de înmatriculare de Germania expirate.

Prim incident cu Poliția, fără consecințe

n2După ce Poliția rutieră a constatat că autoturismul a fost radiat de către autoritățile germane în data de 27 aprilie 2016, pe 16 octombrie 2016, organele de cercetare penală din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca i-au deschis tinerei dosar penal. Deși în 2 noiembrie 2016, autoturismul a fost înmatriculat definitiv în Romania, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunii de „punere în circulatie sau conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat”.

Cum în astfel de cazuri verdictul se dă, de regulă, cu suspendare, recent, procurorul responsabil de dosarul tinerei a ajuns la concluzia că deși suspecta a comis o infracțiune, nu există interes public în urmărirea acesteia și a emis Ordonanța de renunțare la urmărirea penală, motivată astfel:

Ținând cont de faptul că pentru infracțiunea sub aspectul căreia s-au efectuat cercetări în prezenta cauza legea prevede pedeapsa amenzii sau închisoarea de cel mult 3 ani, de lipsa antecedentelor penale ale suspectei, precum și în raport de modul și mijloacele de săvârşire, de împrejurările concrete de comitere a faptei și de urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvarșirea infracțiunii, se constată că nu există interes public în urmărirea acesteia.

Incident cu scandal mediatic

Naomi Estera Astalâș a plătit cheltuielile judiciare de 100 lei și a scăpat doar cu pedeapsa mediatică pe care și-a atras-o cu ocazia celui de al doilea incident al său cu polițiștii de la Rutieră. Contactată pentru a-și exprima poziția apropos de incident, a răspuns că nu vrea să declare mai multe în acel moment din cauza situației în care se află (dosarul în curs), precizând că a fost sfătuită de către avocatul său să aștepte să vadă cum decurg lucrurile și să nu facă valuri:

Aveam nr. de telefon lăsat la vedere în cazul în care cineva vroia sa plece și eu nu încurcam. Dar dacă publici un articol pe tema asta, el va veni cu altceva.

Naomi Estera se referea la faptul că identitatea sa a fost divulgată în presă, fiind numită „pițipoancă” și „botoxată”. În plus, toate articolele apărute au menționat cu imagini explicite, comentând incidentul, și faptul că protagonista a fost starletă porno în Ungaria, unde avea numele de scenă „Mela”.

Dar am ceva de precizat: replicile pe care el le-a făcut publice sunt invenții pure. Unde se aude pe filmare că aș fi zis eu așa ceva?

În continuare, Naomi a refuzat să comenteze incidentul, deși în discuția purtată pe facebook avea de reproșat modul în care a fost prezentat în presă:

Păi dacă el… dacă avea filmat cum susține el că am vb cu polițistu`, nu trebuia să fie primul lucru pus pe net? Pe mn mă amuză grozav papagalu` ăsta!

no1De fapt, făcea mai mult haz de necaz, întrucât în urma mediatizării incidentului a primit mai multe amenințări și jigniri. Spre exemplificare mi-a trimis câteva capturi ale unor dialoguri în care a fost agresată verbal pe facebook.

Așa s-a încheiat acest incident, în care nici comportamentul tinerei implicate n-a fost unul ireproșabil, dar nici deontologia profesională nu a dat pe afară. Pentru că o minimă deontologie cere să prezinți poziția ambelor părți implicate, nu să amplifici situația printr-o poziție partizană. Într-o anumită măsură, viralul seamănă cu cel de la Kaufland Odorhei: se cunoaște situația de acolo, se cam trece cu vederea de către presă – hai s-o speculăm. Sau nu?

Glume cu mi(ti)ci discriminați la Kaufland

13 milioane de români au mâncat mici în semn de solidaritate cu românul nedreptăţit – Times New Roman

Milițianul de serviciu nu e nici mitic, nici clujean, ci lucrează în Târgu Mureș – zice cluj.pro

Un bancomat din Covasna nu îți dă bani dacă ceri în românește!  În loc de lei, primești mici cu muștar – via Laurențiu Nicorescu

Să ne păstrăm umorul mergând mai rar pe la Kaufland și mai des la Lidl – unde nu sunt nici mitici, nici mici așa de mici, ci doar din aceia… neprăjiți 🙂 – Cluj.buzz

Serios, câtă încredere puteți avea un om care mănâncă mici la 9 dimineața? – via Ovidiu Eftimie.

Noi incidente la Kaufland Harghita: Olguța a cerut mici în franceză și i-au dat țuică! – Kmkz.ro

Vânzătoarea spune că l-a refuzat pe român pentru că ceruse micii fără muştar – Times New Roman

Odorheiul Secuiesc îşi va schimba numele în Micigăn.  – via Bogdan Ciuclaru

„Patriotism până la stomac. 90% din români ar prefera să înveţe maghiară decât să renunţe la mici“, via Times New Roman.