Turda, oficial oraș galben

Dacă după ultimele trei runde de alegeri Turda figura, alături de Cluj-Napoca și Florești, drept un fief al USR, acestea fiind localitățile din județul Cluj în care Uniunea Salvați România a obținut cel mai mare procent electoral, iată că înaintea localelor (și parlamentarelor) din acest an câteva mișcări de piese pe eșichierul politic au schimbat configurația locală.

Primarul din Turda, Cristian Matei, a fost prezentat oficial în ultima seară din ianuarie ca membru PNL, chiar de către președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. Anunțul a fost făcut în cadrul unei petreceri de microrevelion, care a fost organizată la Milexim Ballroom din Câmpia Turzii, după cum notează turda.news.

Într-o declarație recentă a premierului Ludovic Orban, s-a precizat că primarul de Turda Cristian Matei ar fi fost acceptat de PNL cu muuult înaintea discuțiilor publice despre respingerea traseiștilor din PSD. De altfel, fostul președinte al PSD-ului local și-a înregistrat încă de vineri, 13 decembrie, împreună cu alți foști membri ai conducerii PSD Turda, adeziunea la PNL.

Cererile de adeziune au fost înregistrate la PNL Cluj, în condițiile în care Biroul Politic Local al PNL a fost dizolvat prin demisia conducerii liberale, în semn de protest, potrivit infoaries.ro. Foarte rezervat în ceea ce privește detaliile mutării, primarul Turzii postează pe paginile sale de socializare doar informații despre autobuzele din oraş, ca şi cum mobilitatea locală ar fi singura problemă care-l preocupă pe moment.

Întrebat direct la Turda TV ce-şi mai aminteşte (sic!) din plecarea sa din PSD, acesta a răspuns că s-a datorat unor factori care nu prea au depins de el (în urma unor aşa-zise numiri neinspirate), şi că a rămas cu un gust amar.

 

La omul sărac…

…nici boii nu trag – era o vorbă. În Parcul Industrial din Câmpia Turzii firma timişoreană Berg-Banat ridică de un an de zile o hală industrială, într-o investiţie de 6 milioane de euro. Grupul bănăţean mai are fabrici de zincare în Timişoara şi la Făgăraş.

Cât priveşte investiţia din judeţul Cluj, azi-dimineaţă la ora 7,30 a fost afectată de un incendiu puternic datorat, se pare, unui scurtcircuit. La sosirea pompierilor incendiul se manifesta la tot acoperișul halei, pe o suprafață de circa 4000 mp.

Nu sunt victime, dar focul se manifestă violent, a fost trimisă și autoscara de lucru la înălțime, iar pompierii fac eforturi pentru lichidarea incendiului și limitarea pagubelor. A fost emis şi un mesaj RO Alert privind degajări mari de fum, anunţă purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, maiorul Andrei Biriș.

Până la ora 9,30 flăcările au fost lichidate, iar pompierii lucrează acum pentru eliminarea focarelor mocnite și pentru decopertarea zonelor unde se mai manifestă acestea. Traficul este dirijat, însă se circulă cu dificultate. Nu se ştie cu cât va întârzia incendiul finalizarea investiţiei, rămâne de văzut dacă hala era asigurată şi cât va dura recuperarea pagubelor. Sursă foto şi info: ISU Cluj

Între pesedizarea PNL-ului şi penelizarea USR-ului

După moţiunea de cenzură şi instalarea unui nou guvern, apele politicii turdene se scaldă între pesedizarea PNL-ului şi penelizarea USR-ului. Pentru vechii liberali, înregimentarea lui Cristian Matei este al doilea mare coșmar din ultimii ani. Asta nemaiamintind de USL, alianța contra-naturii (stânga+dreapta) de la care au trecut aproape 9 ani.

Vechii liberalii au acceptat alianța cu PDL sub pretextul (re)unificării dreptei, la finalul regimului Băsescu (acum 7 ani) și s-au trezit cu oamenii lui Ștefănie în partid. Să fie primiți! și-or fi zis, din moment ce toată treaba s-a copt la nivel național. Traseiștii politici de atunci sunt însă cei care netezesc azi, de la Cluj, calea traseiștilor PSD. Pentru că, deși negocierile social-democraților turdeni s-au purtat la București între Cristina Burciu și Raluca Turcan, liberalii (foși PeDeLiști) clujeni sunt cei care îl impun pe Cristian Matei în organizația Turda. De reținut că, după criteriile Coaliției pentru un Parlament Curat, traseismul politic este schimbarea de către un politician a mai mult de două partide.

Potrivit acestei definiții, (re)venirea lui Matei în noul PNL, după ce a fost membru PNL 93 și apoi PSDR/PSD, n-ar fi chiar cine știe ce traseism, tehnic vorbind. Atâta doar că, după cum notează jurnalistul Horea Hudrea în editorialul său din infoaries.ro, pentru membrii PNL Turda primarul Cristian Matei nu e ceea ce apare la televizor.

Fondurile europene pe care Turda le-a primit i se datoreaza mai puțin primarului Turzii cât unei conjuncturi favorabile și muncii funcționarilor publici. O parte din proiecte chiar au fost trimise la pachet din altă parte.

Turda a primit proiecte europene pe fondul deschiderii liniilor de finanțare pentru etapa 2016-2020 și pe fondul unei absorbții slabe a României. Când liniile de finanțare s-au deschis, autoritățile de management au dat cu generozitate fonduri tuturor primăriilor ce au elaborat un proiect bine documentat. E simplu de verificat doar văzând ce proiecte au fost finanțate pentru alte primării.

La alegerile din 2018 toată lumea a stat cu ochii pe procente, căci rezultatele erau oarecum previzibile. Asta deoarece euro-parlamentarele pregăteau cică, prezidențialele, iar ultimele erau un test pentru locale și generale. Turda, ca și la Cluj sau Florești, sunt centrele urbane unde USR a scos cele mai bune procente, așa că nu e de mirare că de aici vor veni nu doar cei mai mulți primari și consilieri, ci și deputați și senatori.

t1Pe listele acestor două partide se joacă viitoarele alianțe, așa că este de așteptat interesul traseiștilor politici pentru PNL și USR. Dar cum resursa umană este o problemă peste tot în România, de ce ar fi partidele politice o excepție? Și dacă în privat oamenii își schimbă din ce în ce mai des locurile de muncă, de ce-ar face bugetarii excepție? Ei bine, pentru că deja la buget salariile sunt mai mari, și toată povestea asta ține de politic.

Pentru o cât de mică funcție de conducere bine plătită, la o companie de stat sau la buget, trebuie să ai sprijin politic. Numai că, potrivit sursei citate, Cristian Matei este liderul sub șefia căruia administrația locală din Turda s-a politizat într-un mod fără precedent, nu doar cu membri de partid dar și cu neamuri. Ginerele – vicepreședinte PSD a ajuns director al Companiei de Apă și dă socoteală doar socrului.

Trezorerierul PSD a ajuns șefa Asistenției Sociale iar alți vicepreședinți ai partidului au ajuns care pe unde-au putut, de la Salină la fotbal. Matei a fost așa de convins că angajarea membrilor de partid e o realizare importantă încât nu s-a sfiit să o mai spună și public, în Conferința Municipală PSD unde a fost reales președinte.

giurgiu2Până una-alta, preşedintele PNL Turda, avocatul Nicu Giurgiu, și-a dat demisia în semn de protest, alături de Nicolae Giurgiu, Cristian Felezeu și Marius Ritter, adică trei din cei cinci consilieri locali ai PNL. Aceștia își vor pierde odată cu calitatea de membri ai PNL și mandatele de consilieri, urmând a fi înlocuiți cu următorii de pe listele de partid.

rigmanIar din moment ce la conducerea USR Turda se găsește de la mijlocul lui octombrie Ciprian Rigman, fost consilier local PNL care a părăsit formațiunea liberală în urmă cu un an (când a considerat că opoziția la adresa administrației PSD nu este suficient de puternică), drumul spre penelizarea USR pare destul de… bătătorit.

Cert este că pentru alegerile din 2020, deși mai urmează mișcări de trupe și reconfigurări ale activului de partid, se cam întrevăd deja principalii candidați: Andrei Suciu din partea USR,  Lucian Nemeș din partea PSD și Cristian Matei pe lista PNL.

Primarul Turzii racolat de PNL

După cum anunțam pe-aici, primarul turdean Cristian Matei a fost exclus pe finalul lunii noiembrie din PSD, la sfârșitul unui campanii de distrugere mediatică, și ne întrebam dacă nu cumva acesta este finalul traseului său politic. Mai ales într-un oraş mic precum Turda, în care veştile circulă repede.

Ei bine, nici nu s-a terminat penultima lună de toamnă-iarnă și primarul a  şi fost primit în PNL, după cum anunța pe 30 noiembrie același cotidian care a publicat numeroase dezvăluiri despre „afacerile” celui pe care-l numea, până la momentul rupturii, cel mai performant primar PSD.

În aceeași zi însă, președintele filialei PNL Turda, avocatul Nicu Giurgiu, și-a dat demisia din partid în semn de protest pentru aducerea fostului să adversar politic în filială. De asemenea 3 din cei 5 consilieri locali ai PNL Turda și-au dat demisia din partid, urmând să-și piardă mandatele de consilier local: este vorba de Nicolae Giurgiu, Cristian Felezeu și Marius Ritter. Această decizie vine mai ales din faptul că, se pare, Matei va candida și anul viitor la Primărie, dar sub alte culori.

Pentru aceasta îl recomandă nu prezentul, cât mai ales recent-descoperitul său trecutul politic: în 1996, Cristian Matei ar fi fost membru al PL 93 organizația Turda, partid care în 1998 a fuzionat cu PNL. Matei nu și-a continuat însă activitatea politică la PNL, fiind racolat de PDSR, devenind apoi membru PSD. Întrebat de reporterii Ziar de Cluj despre această mișcare, europarlamentarul și vicele PNL Rareș Bogdan s-ar fi făcut că nu cunoaște personajul:

Cine este domnul acesta? Nu îl cunosc și nu am auzit de numele său niciodată.

Asta în ciuda faptului că, la doar o zi după excluderea sa din PSD, primarul Cristian Matei a stat alături de primarul Clujului, Emil Boc, și de președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, la meciul de handbal din Cupa Challenge, dintre Potaissa Turda și Tenax Dobele. Astfel că nu ar fi de mirare ca la următoarele alegeri locale să se confrunte actualul primar, din partea PNL, cu actualul viceprimar Lucian Nemeș, care se pare că va fi candidatul PSD. Dacă la excluderea lui Cristian Matei din PSD se zvonea că motivul real ar fi fost votul deputatei Cristina Burciu (aflată în siajul politic al liderului PSD) la moțiunea de cenzură contra guvernului Dăncilă, acum se vorbește că Burciu ar fi fost cea care l-ar fi negociat pe Matei. Că au fost mai multe condiții scoase la fața de masă, iar printre acestea – susţinerea proiectelor turdene aprobate prin PNDL şi a primarului Matei de către PNL la alegerile locale!

La apariția primelor zvonuri de racolare a primarului Matei, pe pagina de facebook a PNL Turda a fost publicat un comunicat, din care spicuim argumentele contra: …prin această trecere s-ar distruge organizația locală PSD și s-ar decredibiliza total și iremediabil, înainte de alegerile locale, organizația locală PNL.

Rezultatul va fi unul singur: PSD = PNL = aceiași mizerie adică, victoria incontestabilă a altor actori politici de pe scena politică locală, pe toate fronturile, pierderea la scor a alegerilor locale și implicit trecerea în istorie a actualului primar al Turzii, în mod rușinos, după primul său mandat, cu eticheta de traseist politic, fripturist și distrugător de organizații.

Mai pe înțelesul alegătorilor, traseismul politic al lui Cristian Matei ar însemna pentru PSD Turda sinucidere iar pentru PNL Turda asasinat la comandă. Acesta este motivul pentru care Cristian Octavian Matei nu va fi viitorul candidat pentru funcția de primar, din partea PNL Turda la alegerilor locale. Actualul primar al municipiului este un membru cu vechi state de plată în PSD, este la putere după mulți ani, ani în care a stat de fiecare dată în umbra cuiva. 

Ajungând la bani, nu trebuie să dea socoteală nimănui și teoretic, are controlul absolut al aparatului local de stat. Nu a pierdut încă războiul pentru controlul organizației județene PSD și tot teoretic, nu are niciun contracandidat viabil. În aceste condiții, care ar fi motivul sinuciderii sale politice în direct și cu martori? Niciunul. 

Există însă un motiv pentru rostogolirea acestui neadevăr, pentru că în politică nimic nu este întâmplător! Există competitori politici care ar avea de câștigat în această variantă și și-ar înlătura fără niciun efort contracandidații. De asemenea această incertitudine ar duce la demobilizarea electoratului PNL care ar putea ajunge la concluzia că lupta politică nu mai are rost, deoarece jocurile sunt făcute și votul nu are niciun rost.

PNL TURDA asigură pe toți votanții săi că aceste zvonuri nu sunt adevărate și se încearcă decredibilizarea PNL Turda, demobilizarea electoratului propriu, având în vedere că suntem singura formație politică de opoziție reală în consiliul local.

Cât despre apele politicii turdene, între pesedizarea PNL-ului şi penelizarea USR-ului, citiţi în articolul următor.

Ce planuri americanii cu baza de la Câmpia Turzii

Joi 21 şi vineri 22 noiembrie, la București, militarii români şi americani au discutat despre planurile de extindere ale bazelor aeriene Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. Potrivit MApN, discuţiile au avut loc cu prilejul reuniunii Comitetului Executiv Româno-American pentru implementarea acordurilor semnate la Bucureşti pe 6 decembrie 2005 și la Washington pe 13 septembrie 2011.

baza1Deși oficial NATO nu are baze militare proprii în România, potrivit „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României” (DCA din 2005), şi a „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” (BMDA din 2011), Deveșelu, M. Kogălniceanu și, mai nou, Câmpia Turzii, sunt baze militare românești puse la dispoziția aliatului american.

În cadrul reuniunii amintite au fost prezentate, conform comunicatului MApN, sprijinul şi contribuţia părţii române la dezvoltarea proiectelor de infrastructură şi extinderea celor două baze aeriene menţionate. Aceasta în contextul în care se știe că președintele american Donald Trump, a avansat recent solicitări partenerilor Statelor Unite care găzduiesc trupe americane pe teritoriile lor să acopere costurile șederii lor acolo, plus 50%. Acesta a devenit cunoscut pentru lozinca sa America First. În 2017, Trump declara că:

Nu vom mai utiliza puterea militară americană pentru clădirea de democraţii pe tărâmuri îndepărtate sau pentru a încerca să remodelăm alte ţări după propria noastră imagine. Acele zile au trecut. În schimb, vom lucra cu aliaţii şi partenerii pentru a proteja interesele noastre comune.

baza2Comitetul Executiv Româno-American coordonează şi acţionează în domeniul problematicii politico-militare la nivelul ofiţerilor de execuţie, conform dispoziţiilor în vigoare, sau în sprijinul Comitetului Mixt Româno-American, organism de lucru bilateral al cărui co-preşedinte este secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale din Ministerul Apărării Naţionale. Comunicatul MApN arată că:

Partea română i-a informat pe partenerii americani despre hotărârile emise de Guvernul României pentru aprobarea fondurilor financiare necesare extinderii şi modernizării celor două baze aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, precum şi despre demersurile întreprinse în plan interministerial pentru soluţionarea unor probleme concrete identificate în cadrul reuniunilor anterioare şi care depăşesc competenţa Ministerului Apărării Naţionale. 

De asemenea, partenerii americani au fost informaţi despre faptul că țara noastră se pronunță ferm în favoarea unei suplimentări a prezenței militare a SUA în România, în linie cu poziția exprimată de președintele României cu prilejul întâlnirii din luna august 2019 cu președintele SUA de la Casa Albă.

Primarul Matei exclus din PSD

După cum anunță azi Mediafax, citând surse din partid, primarul turdean Cristian Matei a fost exclus aseară din PSD pe motiv că deputatul Cristina Burciu, aflată în sfera sa de influență, a votat pentru învestirea Guvernului Orban şi „trebuia dat un semnal că se face curăţenie la Turda”.  Acesta declarase pe 30.10.2019 că Burciu a luat o „decizie corectă”:

Ca primar al municipiului Turda, susțin o decizie corectă pentru binele comunității pe care o reprezint și pentru toți românii care în lipsa unui Guvern funcțional vor fi evident afectați de această stare de incertitudine, de lipsa bugetului de stat pentru anul viitor și de o situație în care nu își vor putea primi salarii pe finalul anului.

Nu este exclusă ipoteza ca liderii social-democrați din Turda să fi pus intenţionat „la bătaie” votul deputatei pentru a securiza viitoare alocări de fonduri pe PNDL, program în cadrul căruia Turda avea multe contracte semnate. Varianta oficială nu pomenește nimic despre decizia actualului deputat independent, nici de cine a stat în spatele ei, ci de faptul că primarul a fost exclus din PSD din cauza „repetatelor abateri și încălcări ale statutului”.

Până la momentul divorțului politic, primarul Turzii era lăudat chiar de către preşedintele interimar al PSD, jurnalistul Liviu Alexa, drept cel mai performant primar. Aceasta deoarece Cristian Matei a reușit să atragă, în mandatul său, aproape 100 de milioane de euro din fonduri europene. După vizita candidatului PSD la preşedinţie, Viorica Dăncilă, la Cluj, au început atacurile la adresa primarului Matei.

Acesta a fost linşat mediatic şi poreclit de Alexa „Obosilă”, iar organizaţia PSD Turda a fost dizolvată printr-o decizie a Biroului permanent Județean Cluj. În „jihadul” care a urmat, primarului i-a fost pus sub lupă trecutul, cotidianul online Ziar de Cluj amintind deciziile prin care Cristian Octavian Matei și-a favorizat familia sau amanta. Ulterior, articolele au fost șterse din arhiva Ziar-ului dar, în acest context, decizia de excludere din PSD a primarului Turzii vine ca o ușurare pentru acesta, ieșind astfel – măcar pe moment – din „vizorul” concurentului său politic.

Cât despre traseul omului politic Matei Cristian, chiar dacă nu-și va pierde mandatul (doar consilierii locali se consideră că sunt aleși pe „liste de partid”, în timp ce în cazul votului acordat primarilor, senatorilor sau deputaţi se consideră că a fost ales omul, iar mandatul nu este unul imperativ), se pare că acesta nu este agreat nici în PNL nici în USR (singurele partide cu şanse reale la locale), singura sa opţiune validă fiind PRO România.

Însă cum Pro România, cu procentele de la ultimele alegeri, nu va face un scor electoral bun la locale și parlamentare, Cristian Matei va pierde cel mai probabil şi Consiliul local Turda, și susținerea guvernamentală viitoare. Asta în timp ce lupta din PSD Turda continuă cu evacuarea sediului de partid (retrocedat de primar), după ce în weekendul de dinainte de primul tur al prezidenţialelor s-au scos mobilierul și lucrurile de acolo.

 

Zilele Turzii 2019

Zilele orașelor autohtone sunt de fapt prilejuri pentru administrațiile locale de a se lăuda cu realizări mărețe, iar pentru localnicii propăşiţi aici, de a mai ieşi pe corso ori de-a face niște bani pe seama turiștilor – asta cel puțin în orașele mari. Însă, în majoritatea orașele mici din România, zilele astea se transformă în adevărate bâlciuri.

Vecinii maghiari au reușit să camufleze aceste sărbători „publice” în carnavaluri ale florilor sau festivaluri ale gulașului și cârnaților. Și în restul Europei, primarii orașelor mai mari au înțeles să contracareze apatia din perioada concediilor cu festivaluri improvizate, spre resuscitarea turismului local.

Acum, revenind la oile noastre, deși în limbajul necolocvial municipiile sunt și ele tot orașe (sau chiar orășele), distincția între statutul de oraș și cel de municipiu se face la nivel politico-administrativ. Acest ultim statut este acordat orașelor mari, cu grad ridicat de urbanizare, cu o populație relativ mare (peste 15 000 locuitori), cu un rol economic, social, politic și cultural însemnat.

Administrația unui municipiu se numește municipalitate și este condusă de un primar care dispune atât de un aparat administrativ organizat pe compartimente cât şi de un buget consistent. În discursul de deschidere a zilelor municipiului Turda, primarul Cristian Matei a precizat că în acest an oficialii se vor lăuda cu mai puține cuvinte și mai multă muncă:

Suntem oamenii care fac, nu care vorbesc!

Și într-adevăr, în 2019, discursurile primarului și ale celorlalți oficiali prezenți la deschidere au fost scurte. Oficialii invitați (prefectul de Cluj Aurel Cherecheș, deputatul de Turda Cristina Burciu, consilierul eparhial Cristian Baciu și reprezentantul ADR Nord-Vest Anamaria Gorog) au apreciat realizările administrației locale, pe care au catalogat-o drept performantă.

Darea de seamă a primarului, care se întindea altădată minute bune, a fost înlocuită cu prezentarea unui film de doar 7 minute, care a încercat să sintetizeze viziunea administrației locale, dar și primele rezultate ale proiectelor care au început să fie implementate. Referitor la acestea, d-na Gorog a numit Turda „un exemplu în ceea ce privește atragerea de fonduri europene”, apreciind că la nivel național turdenii ar fi „în top”.

Nici Câmpia Turzii nu se lasă mai prejos și continuă seria manifestărilor dedicate Zilelor Municipiului de vizavi. Dacă azi la Turda cântă Anda Adam, Câmpia Turzii contraatacă, pe scena amplasată în parcul Berc, cu Anna Lesko. De Paraziții, Semnal M, Vama sau Prorock, ce să mai vorbim…

Lovituri cauzatoare de moarte sau crimă la Turda?

În fața unei cazinoului Baum din Turda a izbucnit un conflict, pe fondul consumului de alcool, soldat cu moartea unui om. Incidentul a avut loc în jurul orei 4.00 dimineața, între doi amici de pahar, în zona Materna.

Unul dintre bărbați a căzut pe carosabil după ce a fost lovit cu pumnul. La fața locului s-au deplasat de urgență echipaje de ambulanță și poliție. Medicii de la serviciul de ambulanță au acordat asistență de specialitate, fără ca victima să mai poată fi readusă la viață. La această oră poliția face încă cercetări la fața locului, pentru stabilirea circumstanțelor în care a survenit decesul, existând suspiciunea de omor.

A început audierea martorilor la incidentul din zona Materna, dar mai multe amănunte se vor cunoaște abia la definitivarea anchetei și după efectuarea necropsiei. Încă nu s-a dat publicității încadrarea juridică a faptei: lovituri cauzatoare de moarte sau crimă.

Când moartea nu survine ca urmare directă a agresiunii și aceasta, prin ea însăși, nu putea provoca decesul – vorbim de lovituri cauzatoare de moarte. Cazul tipic care se și învață în facultate este aplicarea unei lovituri de palmă sau pumn urmată de căderea victimei și lovirea de un corp contondent, care provoacă decesul. Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Cluj au declarat despre incidentul din Turda că a fost vorba despre:

Un conflict spontan, pe fondul consumului de alcool, a izbucnit între două persoane. Una dintre persoane a decedat. Se efectuează cercetări pentru a clarifica toate aspectele care au condus la acest nefericit deznodământ.

Clienții cazinoului susțin că incidentul este o consecință a scandalurilor și tâlhăriilor care au loc pe fondul consumului de droguri și alcool din zonele Infinity și Baum. Clienții care câștigă câte ceva la aparate sunt obligați „să dea bani la unu` și la altu`, care sar pe tine ca hienele”. Foto: Turdanews.ro

Un antidiabetic vindecă cancerul

Acum 10 ani, Avandia si Avandamet, două antidiabetice orale având în componenţă substanţa activă rosiglitazona, au fost retrase de pe piaţă la recomandarea EMEA (Agentia Europeana a Medicamentului).

Comunicatul Agenţiei Europene a Medicamentului din 23 septembrie 2010 își justifica decizia retragerii lor de pe piață prin raportul nefavorabil risc/beneficiu, riscul cardiovascular legat de tratamentul cu rosiglitazonă depașind, conform comunicatului, beneficiile; decizia de retragere a autorizației de comercializare a fost înaintată către Comisia Europeană, pentru continuarea demersului legislativ.

În România Agenţia Naţională a Medicamentului a desfăşurat chiar o anchetă în cazul acestor medicamente, eliberate gratuit prin programul naţional de diabet şi disponibile încă, prin 2011, în farmaciile din ţară. Producătorul GSK a susţinut că şi-a anunţat cei zece distribuitori, ca şi farmaciştii, să adune produsele de pe rafturi şi să nu le mai dea bolnavilor. Mai mult, a declarat că a retras şi incinerat peste 90.000 de cutii.

Recent, însă, în cadrul unui studiu realizat la Universitatea Basel din Elvetia au fost injectate șoarecilor celulele canceroase recoltate de la femei care sufereau de o forma agresivă de cancer mamar. Sub acţiunea a două substanţe active, acestea nu s-au mai înmulţit ci s-au transformat în ţesut adipos (grăsime).

Cele doua medicamente sunt tocmai rosiglitazonul, destinat inițial diabeticilor și apoi retras, împreună cu trametinib, administrat pana acum bolnavilor de cancer. Ambele sunt medicamente legale în USA, aprobate deja de forurile medicale.

Supuse acţiunii celor două medicamente, în loc sa se înmulţească, celulele canceroase au fost păcălite şi s-au transformat în grăsime. Procesul, numit adipogeneză, a împiedicat multiplicarea celulelor canceroase, după cum dezvăluie raportul publicat de Cancer Cell şi citat de Science Alert.

Turda reconfirmă ca fief USR?

Dacă la ultimele alegeri (parlamentarele din 2016) USR obţinea în judeţul Cluj cele mai bune scoruri în Cluj-Napoca, Turda şi Floreşti, europarlamentarele din 2019 n-au făcut altceva decât să reconfirme apetenţa acestor centre urbane pentru noile partide ca USR şi PLUS.

Dacă în Cluj-Napoca USR a scos peste 42%, în Turda alianţa dintre USR şi PLUS a derutat puţin electoratul, acesta optând în procent majoritar (27.92%) pentru Partidul National Liberal, urmând la mică distanţă de liberali Alianţa USR-PLUS cu 26,93% din voturi.

Se pare că anii de administraţie PSD au erodat încrederea turdenilor pentru partidul celor trei trandafiri, care a primit doar 16,39% din voturi. În Câmpia Turzii, o localitate cu administraţie liberală, oamenii au votat în procent covârşitor cu PNL – 36%. Pe locul al doilea s-a situat, ca şi la Turda, Alianta USR-Plus, dar la o distanţă considerabilă de PNL, cu doar 22,02% din voturi.

PSD a luat în Câmpia primarului liberal Dorin Lojigan ceva mai mult ca la Turda, adică 17,02% din voturile exprimate. Voturile majoritare în municipiile clujene au fost adjudecate la aceste alegeri de către PNL sau Alianţa USR-PLUS, chiar şi în localităţile cu administrație PSD (Turda, Gherla sau Dej), ca să nu mai vorbim de comunele Apahida sau Baciu.

Votul la alegerile europarlamentare a fost privit de către majoritatea partidelor ca un exercițiu pentru alegerile locale din 2020. Prezența la votul pentru europarlamentare în judeţul Cluj a fost de 61.10%, una din cele mai mari participări din ţară.