Zilele Turzii 2019

Zilele orașelor autohtone sunt de fapt prilejuri pentru administrațiile locale de a se lăuda cu realizări mărețe, iar pentru localnicii propăşiţi aici, de a mai ieşi pe corso ori de-a face niște bani pe seama turiștilor – asta cel puțin în orașele mari. Însă, în majoritatea orașele mici din România, zilele astea se transformă în adevărate bâlciuri.

Vecinii maghiari au reușit să camufleze aceste sărbători „publice” în carnavaluri ale florilor sau festivaluri ale gulașului și cârnaților. Și în restul Europei, primarii orașelor mai mari au înțeles să contracareze apatia din perioada concediilor cu festivaluri improvizate, spre resuscitarea turismului local.

Acum, revenind la oile noastre, deși în limbajul necolocvial municipiile sunt și ele tot orașe (sau chiar orășele), distincția între statutul de oraș și cel de municipiu se face la nivel politico-administrativ. Acest ultim statut este acordat orașelor mari, cu grad ridicat de urbanizare, cu o populație relativ mare (peste 15 000 locuitori), cu un rol economic, social, politic și cultural însemnat.

Administrația unui municipiu se numește municipalitate și este condusă de un primar care dispune atât de un aparat administrativ organizat pe compartimente cât şi de un buget consistent. În discursul de deschidere a zilelor municipiului Turda, primarul Cristian Matei a precizat că în acest an oficialii se vor lăuda cu mai puține cuvinte și mai multă muncă:

Suntem oamenii care fac, nu care vorbesc!

Și într-adevăr, în 2019, discursurile primarului și ale celorlalți oficiali prezenți la deschidere au fost scurte. Oficialii invitați (prefectul de Cluj Aurel Cherecheș, deputatul de Turda Cristina Burciu, consilierul eparhial Cristian Baciu și reprezentantul ADR Nord-Vest Anamaria Gorog) au apreciat realizările administrației locale, pe care au catalogat-o drept performantă.

Darea de seamă a primarului, care se întindea altădată minute bune, a fost înlocuită cu prezentarea unui film de doar 7 minute, care a încercat să sintetizeze viziunea administrației locale, dar și primele rezultate ale proiectelor care au început să fie implementate. Referitor la acestea, d-na Gorog a numit Turda „un exemplu în ceea ce privește atragerea de fonduri europene”, apreciind că la nivel național turdenii ar fi „în top”.

Nici Câmpia Turzii nu se lasă mai prejos și continuă seria manifestărilor dedicate Zilelor Municipiului de vizavi. Dacă azi la Turda cântă Anda Adam, Câmpia Turzii contraatacă, pe scena amplasată în parcul Berc, cu Anna Lesko. De Paraziții, Semnal M, Vama sau Prorock, ce să mai vorbim…

Lovituri cauzatoare de moarte sau crimă la Turda?

În fața unei cazinoului Baum din Turda a izbucnit un conflict, pe fondul consumului de alcool, soldat cu moartea unui om. Incidentul a avut loc în jurul orei 4.00 dimineața, între doi amici de pahar, în zona Materna.

Unul dintre bărbați a căzut pe carosabil după ce a fost lovit cu pumnul. La fața locului s-au deplasat de urgență echipaje de ambulanță și poliție. Medicii de la serviciul de ambulanță au acordat asistență de specialitate, fără ca victima să mai poată fi readusă la viață. La această oră poliția face încă cercetări la fața locului, pentru stabilirea circumstanțelor în care a survenit decesul, existând suspiciunea de omor.

A început audierea martorilor la incidentul din zona Materna, dar mai multe amănunte se vor cunoaște abia la definitivarea anchetei și după efectuarea necropsiei. Încă nu s-a dat publicității încadrarea juridică a faptei: lovituri cauzatoare de moarte sau crimă.

Când moartea nu survine ca urmare directă a agresiunii și aceasta, prin ea însăși, nu putea provoca decesul – vorbim de lovituri cauzatoare de moarte. Cazul tipic care se și învață în facultate este aplicarea unei lovituri de palmă sau pumn urmată de căderea victimei și lovirea de un corp contondent, care provoacă decesul. Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Cluj au declarat despre incidentul din Turda că a fost vorba despre:

Un conflict spontan, pe fondul consumului de alcool, a izbucnit între două persoane. Una dintre persoane a decedat. Se efectuează cercetări pentru a clarifica toate aspectele care au condus la acest nefericit deznodământ.

Clienții cazinoului susțin că incidentul este o consecință a scandalurilor și tâlhăriilor care au loc pe fondul consumului de droguri și alcool din zonele Infinity și Baum. Clienții care câștigă câte ceva la aparate sunt obligați „să dea bani la unu` și la altu`, care sar pe tine ca hienele”. Foto: Turdanews.ro

Un antidiabetic vindecă cancerul

Acum 10 ani, Avandia si Avandamet, două antidiabetice orale având în componenţă substanţa activă rosiglitazona, au fost retrase de pe piaţă la recomandarea EMEA (Agentia Europeana a Medicamentului).

Comunicatul Agenţiei Europene a Medicamentului din 23 septembrie 2010 își justifica decizia retragerii lor de pe piață prin raportul nefavorabil risc/beneficiu, riscul cardiovascular legat de tratamentul cu rosiglitazonă depașind, conform comunicatului, beneficiile; decizia de retragere a autorizației de comercializare a fost înaintată către Comisia Europeană, pentru continuarea demersului legislativ.

În România Agenţia Naţională a Medicamentului a desfăşurat chiar o anchetă în cazul acestor medicamente, eliberate gratuit prin programul naţional de diabet şi disponibile încă, prin 2011, în farmaciile din ţară. Producătorul GSK a susţinut că şi-a anunţat cei zece distribuitori, ca şi farmaciştii, să adune produsele de pe rafturi şi să nu le mai dea bolnavilor. Mai mult, a declarat că a retras şi incinerat peste 90.000 de cutii.

Recent, însă, în cadrul unui studiu realizat la Universitatea Basel din Elvetia au fost injectate șoarecilor celulele canceroase recoltate de la femei care sufereau de o forma agresivă de cancer mamar. Sub acţiunea a două substanţe active, acestea nu s-au mai înmulţit ci s-au transformat în ţesut adipos (grăsime).

Cele doua medicamente sunt tocmai rosiglitazonul, destinat inițial diabeticilor și apoi retras, împreună cu trametinib, administrat pana acum bolnavilor de cancer. Ambele sunt medicamente legale în USA, aprobate deja de forurile medicale.

Supuse acţiunii celor două medicamente, în loc sa se înmulţească, celulele canceroase au fost păcălite şi s-au transformat în grăsime. Procesul, numit adipogeneză, a împiedicat multiplicarea celulelor canceroase, după cum dezvăluie raportul publicat de Cancer Cell şi citat de Science Alert.